Potrivit The Guardian, care citează un dosar impresionant realizat de către ONG-ul Clean Clothes Campaign împotriva unora dintre cele mai mari nume din lumea modei, aproximativ trei milioane de muncitori din Slovacia şi până în Georgia fac parte din „din curtea din spate a muncii ieftine a brandurilor vest-europene de modă”.

Femeile angajate în domeniu modei pentru firme mari, sunt forţate des să lucreze peste program sau să renunţe la concediu pentru a obţine salariile de bază al căror nivel este cu mult sub nivelul de subzistenţă, afirmă ONG-ul. Bettina Musiolek, una dintre autoarele raportului, a declarat că această cercetare spulberă mitul potrivit căruia „Made in Europe” înseamnă corectitudine – o percepţie consolidată, în opinia sa, după dezastrul de la Rana Plaza, în Bangladesh.

Organizaţia nonguvernamentală acuză sponsorul Adidas al Campionatului Mondial de Fotbal că profită de nereglementarea drepturilor muncii în Georgia. Compania, care a vândut produse de tip sport în valoare de 14,5 miliarde de euro anul trecut, este suspectată că achiziţionează haine din această ţară, în care muncitorii sunt plătiţi cu doar cinci euro pentru o zi de muncă de opt ore. Aceşti muncitori au afirmat că sunt intimidaţi la locul de muncă, unde trebuie să ceară permisiunea să meargă chiar şi la toaletă. Deasemenea, muncitorii spun că sunt supuşi unor presiuni să nu-şi ia concedii medicale când se îmbolnăvesc.

Contactaţi de The Guardian, reprezentanţii Adidas au comunicat că nu există „vreo producţie autorizată în Georgia”. La întrebarea dacă desfăşoară producţie neautorizată, prin intermediul unuia dintre antreprenorii săi turci, un purtător de cuvânt a declarat că, „la Adidas Group, investigăm toate plângerile pe care le primim, inclusiv solicitarea Clean Clothes Campaign de a dezvălui detalii despre fabrici incluse în investigaţia acesteia”, citează mediafax.

Un purtător de cuvânt al grupului Inditex, compania de retail din spatele Zara, a afirmat că societatea se află în contact cu ONG-ul Clean Clothes Campaign pentru a putea „investiga afirmaţiile şi a adopta măsuri adecvate pentru a le aborda”.

Investigatorii acestui ONG  au găsit muncitori plăţi cu sume mai mici decât salariul minim în patru ţări, inclusiv în Bulgaria şi România, state membre UE din 2007. În Bulgaria, o ţară în care aproape jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, unii dintre muncitorii cu normă întreagă primeau salarii de 129 de euro, cu mult sub salariul minim prevăzut în 2013, de 159 de euro. În România, unii muncitori cu normă întreagă au declarat că primeau 124 de euro pe lună, cu 55 de euro mai puţin decât salariul minim, de 179 de euro.

„I-am spus şefului meu că uneori nu fac norma minimă dacă nu vin sâmbăta, iar el mi-a răspuns «atunci vino şi duminica”, le-a declarat un muncitor român investigatorilor, potrivit publicaţiei britanice.

Muncitorii afirmă că luptă zi de zi pentru supravieţuire, mănâncă ceea ce cultivă, împrumută bani şi doar visează la concedii. „Avem noroc că ne cultivăm singuri legumele în sat, iar vara ai ce să mămânci. Însă iarna viaţa este foarte grea”, a afimrat un muncitor moldovean. În Republica Moldova, săptămâna de muncă de şase zile este un lucru obişnuit pentru muncitori care produc haine pentru firme ca Primark şi Tesco.

Potrivit The Guardian, în România, persoanele care produc haine pentru Zara şi H&M au susţinut că pot să câştige salariul minim doar dacă efectuează ore suplimentare şi pe timpul concediilor. Aceste ore suplimentare nu apar, însă,  pe fluturaşii de salariu.

ONG-ul a chestionat 316 muncitori din zece ţări şi a precizat că muncitorii au văzut etichetele mărcilor, ceea ce a ajutat organizaţia să stabilească legături în lanţul de aprovizionare. Însă unele mărci au declarat că nu au niciun rol sau au un rol marginal. Tesco a anunţat că a încetat să mai cumpere haine din Republica Moldova în urmă cu un an, iar un purtător de cuvânt Primark a declarat că firma procură doar un procent mic din bunuri din această ţară şi că va „investiga orice probleme sesizate imediat”.

H&M a negat orice acuzaţii potrivit cărora muncitorii săi ar câştiga doar 0,50 euro pe oră pentru a broda o bluză. „Credem că este o viziune depăşită cea potrivit căreia companiile străine trebuie să stabilească ce înseamnă salariu de subzistenţă”, a afirmat compania într-un comunicat. „Problema orelor suplimentare nu este specifică furnizorilor H&M, ci este una dintre cele mai comune provocări în industria textilă”, se arată în acelaşi comunicat citat de mediafax.

„Unele dintre acuzaţii au fost clarificate în trecut”, spune Hugo Boss într-un comunicat şi continuă zicând că „unele dintre ele nu pot fi asociate partenerilor noştri”. Reprezentaţii companiei au refuzat să facă alte comentarii fără să aibă informaţii detaliate despre fabrici. Prada nu a răspuns cerinţelor The Guardian de a comenta, precizează mediafax.

Sursa: mediafax.ro