Mihaela Noroc este o fotografă din România care a pornit, timp de un an, o călătorie minunată: a mers în întreaga lume, pentru a poza femei frumoase.
BAW sau Beauty Around the World este un proiect unic în lume. Mihaela Noroc a călătorit timp de un an în jurul lumii pozând femei frumoase, atât femei obișnuite cât și fotomodele.
„Ideea Atlasului Frumusetii s-a nascut in urma cu doi ani. Apoi, in august 2013 am plecat la drum cu economii adunate in cativa ani si rucsacul in spate, ca sa inconjur lumea si sa surprind frumusetea feminina naturala si autentica, aflata pe cale de disparitie in zilele noastre.
La inceput, proiectul se numea Beauty Around the World, dar apoi s-a transformat in Atlasul Frumusetii, un nume care transmite mai bine ideea de a realiza, pentru prima oara in lume, o enciclopedie a chipurilor feminine de pe pamant, a diversitatii culturale care ne inconjoara. In noimebrie 2014 m-am intors din calatoria in jurul planetei, dupa 15 luni de cautari, cu un portofoliu plin de imagini, dar cu buzunarele goale. Acum sunt la Bucuresti si incerc sa strang fonduri pentru a pleca intr-o nou calatorie, la vara.
Proiectul meu va putea deveni un Atlas tiparit doar dupa aceasta noua calatorie, pentru ca imi doresc sa fie un album cu adevarat unic in lume”, a scris Mihaela Noroc pe Facebook.
Prin pozele pe care le-a realizat, Mihaela a dezvăluit și portul, machiajul și alte atribute ale frumuseții specifice fiecărei zone. Toate pozele realizate sunt postate pe pagina de Facebook a proiectului, Mihaela Noroc Photography.
Acum, proiectul s-a viralizat și a ajuns cunoscut în întreaga lume. Cele mai importante site-uri au publicat articole despre acest proiect, printre care: LeFigaro, dailymail.co.uk,cosmopolitan.com, businessinsider.com, www.telegraph.co.uk, cnn.com, www.boredpanda.com.
„A fost probabil cea mai intensa saptamana din viata mea. Proiectul meu, Atlasul Frumusetii, s-a viralizat si a ajuns cunoscut in intreaga lume. Peste noapte m-am trezit cu mesaje de la unele dintre cele mai mari publicatii ale lumii, care vroiau sa scrie despre el.
Cand vezi ca fotografiile tale apar pe homepage-urile unor site-uri legendare si sunt vizualizate de zeci de milioane de oameni, pur si simplu ai senzatia ca visezi, la modul cel mai propriu.
Sincer, am vrut sa renunt de multe ori, pentru ca nici nu va imaginati cate usi mi s-au trantit in nas, aici, la mine acasa, cand cautam cu disperare sprijin.
Dar tot aici, acasa, si in dispora au fost niste romani incredibili care au crezut in proiect si mi-au dat puterea sa merg mai depart, cand imi era mai greu. Lor vreau sa le multumesc din suflet, sa-i imbratisez si sa le dedic cele cateva mii de articole care au aparut in toate colturile lumii, in peste 100 de limbi.
Greul abia acum incepe caci proiectul trebuie sa mearga mai departe. Sper ca de-acum inainte sa primesc mai mult sprijin”, a scris Mihaela Noroc pe pagina de Facebook.
UITAȚI O GALERIE FOTO IMPRESIONATĂ, CU POZE REALIZATE DE MIHAELA NOROC:
Traim intr-o lume diversa, iar frumusetea exista oriunde. In urma cu cateva luni patrundeam in jungla amazoniana din Ecuador cautand imagini pentru Atlasul Frumusetii. Intr-un trib kichwa, care traia dupa reguli de sute de ani, am descoperit o tanara foarte expresiva. S-a imbracat in costumul de nunta(da, asa arata portul ei de casatorie) pe care l-a folosit cand avea 15 ani(da, acolo oamenii se casatoresc la asemenea varste) si m-a lasat s-o fotografiez in ograda ei. Vorba vine ograda ei, pentru ca in Amazonia toata jungla poate fi ograda ta.
Pe Maria Jose am intalnit-o anul trecut in cel mai uscat loc de pe pamant: desertul Atacama din Chile. Calatorea cu rucsacul in spate, dormea la cort si confectiona diverse obiecte ornamentale din hartie, pe care le vindea. In America Latina am intalnit sute de oameni care traiau asa, de-o viata intreaga, neaderand la cutumele clasice ale societatii. Maria Jose e studenta deocamdata si se bucura de libertatea pe care ti-o dau aceste calatorii indepedente, doar in vacanta. E din Venezuela, dar s-a mutat de mai mult ani cu familia, in Chile.
Iata si prima mexicanca pe care o adaug in Atlasul Frumusetii. Am remarcat-o in nesfarsitul metrou din Mexico City, dar am ales pentru scurta sedinta foto un loc mai reprezentativ pentru aceasta tara vibranta. Atlasul Frumusetii nu e doar un proiect despre femei din toata lumea, ci si despre culturile si societatile in care traiesc ele.
Fiind zi de sarbatoare, doar barul era deschis in sat. Asa c-am intrat sa cumpar o apa, si inauntru, ce sa vezi…mare petrecere. Tinerii dansau si se distrau ca intr-o discoteca, numai ca muzica era populara, iar hainele celor mai multi, traditionale. Se intampla in Maramures, locul magic unde am gasit zi de zi frumusete naturala si autentica pentru proiectul meu.
Pe Kristina am intalnit-o la Moscova, cand Atlasul Frumusetii era la inceput de drum. In capitala Rusiei am prins numai zile ploioase, asa ca metroul mi-a devenit prieten de nadejde.
Sunt doua moduri in care realizez fotografii pentru Atlasul Frumusetii. Uneori gasesc un chip interesant si organizez o scurta sedinta foto intr-un loc relevant pentru comunitatea si persoana din fata aparatului. Alteori, pur si simplu le opresc pe strada, le povestesc despre proiect si le fac, pe loc, una, doua fotografii. E si cazul Mariei(in imagine) pe care am intalnit-o in Bogota.
Care e legatura intre frumusetea orientala si cea sud-americana? Exact ca Shakira, Andrea, tanara din imagine, s-a nascut in Columbia, dar are origini libaneze. Am cunoscut-o in Cali si am fotografiat-o in mansarda in care locuia.
Izolate de lume si inconjurate de o natura salbatica, orasele neozeelandeze arata ca niste platouri cinematografice de filme clasice. Nu te-ai astepta sa gasesti acolo o tanara cu origini atat de diverse. Cassandra are sange scotian, chinez, german si samoan si o fotografiam in urma cu 5 luni, la 17 000 km de Romania.
Nu inaltimea sau greutatea ma intereseaza atunci cand fotografiez o tanara pentru Atlasul Frumusetii. Ci naturaletea si trasaturile autentice, care spun o poveste relevanta despre spatiul lor geografic.
Pentru mine frumusetea inseamna diversitate, inseamna sa-ti asumi bogatia genetica si originile, adica sa fii tu insati.
Au fost oameni care-au spus ca ma focusez pe femei slabe, dar asta e o concluzie trasa dupa ce-au vazut doar o mica parte din imagini. Proiectul e la inceput iar pe viitor veti vedea din ce-n ce mai multa diversitate.
De asemenea, multi ma intreaba de ce nu fotografiez si femei de alte varste. Nu, nu cred ca frumusetea are varsta, dar cred ca e bine sa aleg un segment pe care-l pot gestiona cu resursele de timp si de bani pe care le am. Daca as fi fotografiat femei de toate varstele pentru proiect, mi-ar fi trebuit inca cateva vieti ca sa-l termin sau foarte multi bani. Am ales categoria de varsta din care si eu fac parte, pentru ca era categoria pe care o cunosteam si-o intelegeam cel mai bine.
In afara proietului, fac multe fotografii de calatorie, unde puteti vedea oameni de toate varstele.
In imagine e Ana, o tanara din Havana. De altfel in Cuba m-a incantat lipsa de inhibitie a femeilor. Indiferent de greutate, inaltime, culoare sau varsta, cubanezele sunt increzatoare.
In urma cu mai bine de 15 luni am plecat cu Atlasul Frumusetii prin lume. In prima parte a traseului am calatorit din Romania pana in Japonia doar pe pamant si apa. Astfel am observat pas cu pas, tara cu tara, cum se schimba fizionomiile feminine din jurul meu. Ea e Agate, o tanara letona din Riga. Intre timp am ajuns acasa si incerc sa gasesc solutii pentru a porni intr-o noua expeditie, anul viitor, pentru a completa si imbunatati Atlasul.
Share-urile si sprijinul vostru ma pot ajuta sa continui acest proiect romanesc, unic in lume.
In Myanmar am intalnit cei mai seninini si generosi oameni. Poate totul vine de la budism sau poate e pacea de care toti se bucura dupa ani grei de dictatura si conflicte violente. Am incercat sa aduc aceasta atmosfera blanda si in Atlasul Frumusetii, fotografiind-o pe Yu Kiy intr-unul dintre cele mai importante temple budiste ale lumii.
Pentru Atlasul Frumusetii orice share e o sansa de a creste si de a merge mai departe.
Daca America Latina ar mai avea o limba oficiala, pe langa spaniola, aceea ar fi salsa. Iar daca salsa ar avea o capitala, aceea ar fi Cali, din Columbia. Nicaieri n-am vazut atatia oameni pasionati de dans, fie ei amatori sau profesionisti.
Hellen practica salsa de la varsta de 3 ani si avea in fiecare zi 8 ore de exercitiu. Visul ei era sa devina cea mai buna dansatoare a Columbiei. Visul meu e sa continui Atlasul Frumusetii si sa gasesc alte chipuri si povesti ca ale ei, in intreaga lume.
Peruancele din Muntii Anzi pasesc mandre in vestmintele lor traditionale. As fi stat ore intregi sa admir lucratura fina a hainelor Callei, dar trebuia s-o fotografiez inainte ca noaptea sa se astearna peste peisajele frumoase de la aproape 4000 de metri.
Cred ca am avut ceva noroc ca am reusit sa o fotografiez pe Isabel, fara sa mi se fure aparatul. Am ales ca fundal pentru sedinta foto unul dintre cartierele frumoase, dar rau famate din Rio de Janeiro. Pentru ca Atlasul Frumusetii nu inseamna doar chipuri feminine, ci si spatii autentice din locurile pe care le vizitez. Sper sa calatoriti alaturi de mine, prin intermediul imaginilor.
