Numărul bărbaţilor din România care îşi îmbunătăţesc aspectul fizic cu ajutorul bisturiului este în creştere, pe primul loc în preferinţele acestora aflându-se tratamentele cosmetice ale ridurilor faciale, informează un comunicat primit de mediafax.
Potrivit Societăţii Americane de Chirurgie Plastică, numărul de proceduri estetice pentru bărbaţi a înregistrat o creştere de 106% între anii 1997 şi 2012.
„În ultimii 5 ani am avut ceea ce se poate numi un «boom» al procedurilor estetice pentru bărbaţi. (…) Astăzi, o parte semnificativă a pacienţilor noştri sunt bărbaţi, iar numărul persoanelor de sex masculin care apelează la proceduri de chirurgie estetică este într-o continuă creştere în ţara noastră. Concepţia conform căreia toţi pacienţii sunt femei este greşită”, a declarat Silvia Stănculescu-Vasalos, chirurg estetician la Metamorphosis Center citată de mediafax.
Silvia Stanculescu-Vasalos susţine că bărbaţii care apelează la proceduri de chirurgie estetică o fac din două motive: să arate bine şi să rămână competitivi pe piaţa muncii.
„Bărbaţii privesc operaţiile estetice ca pe un instrument-cheie în reuşita lor personală şi profesională. Pe o piaţă în care condiţia fizică bună şi, în general, trăsăturile caracteristice masculinităţii sunt imperative, se consideră că un aspect fizic de invidiat măreşte şansele reuşitelor profesionale”, afirmă chirurgul estetician Silvia Stănculescu-Vasalos, specialist chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, citată de mediafax.
În prezent, cele mai frecvente proceduri de chirurgie estetică pentru care optează bărbaţii sunt tratamentele cu toxină butulinică şi acid hialuronic, rinoplastia, ginecomastia, otoplastia şi body liftingul după o pierdere semnificativă în greutate.
„Pe primul loc în preferinţele persoanelor de sex masculin se află tratamentele cosmetice ale ridurilor faciale. Acestea sunt proceduri nechirurgicale, minim invazive şi lipsite de reacţii adverse, dacă sunt efectuate corect. Cele mai frecvente proceduri presupun umplerea ridurilor prin injectarea acidului hialuronic sau corecţia cu toxină botulinică a acestora. Din ce în ce mai mulţi bărbaţi apelează la astfel de metode pentru a-şi recăpăta tonusul şi tinereţea”, spune Silvia Stănculescu-Vasalos citată fiind de mediafax.
Bărbaţii apelează, de asemenea, la chirurgia estetică pentru a-şi corecta anumite defecte sau pentru a rezolva o problemă de sănătate. „Persoanele de sex masculin care apelează la rinoplastie nu o fac neapărat din motive estetice. În majoritatea cazurilor este vorba despre o deviaţie de sept, iar această reprezintă, în primul rând, o problemă de sănătate”, explică Silvia Stănculescu-Vasalos pentru mediafax.
Chirurgul estetician precizează că ginecomastia afectează aproximativ 65 % dintre băieţii până în vârsta de 14 ani şi 50% dintre bărbaţii maturi.
„Schimbările hormonale, tratamentele medicamentoase neadecvate, obezitatea sau anumite cauze medicale pot cauza dereglarea mărimii bustului masculin, determinând nemulţumiri de ordin estetic. Soluţia pentru aceştia este chirurgia de ginecomastie, care constă în lipoabsorbţia sau excizia la nivelul glandei mamare”, afirmă chirurgul estetician.
Pe de altă parte, otoplastia (soluţia propusă de esteticieni pentru a obţine armonizarea mărimii şi formei urechilor cu celelalte trăsături ale feţei şi capului) este o procedură mai rar întâlnită în rândul persoanelor de sex masculin din România, însă nu într-un procent neglijabil.
Procedura de body lifting este recomandată doar după ce pacientul a ajuns la greutatea dorită, deoarece în cazul în care acesta va continua să slăbească, se va confrunta din nou cu apariţia excesului de tegument.
Aceste intervenţii se fac în etape şi un pacient poate avea nevoie de una-două sau chiar de trei-patru intervenţii seriate, în funcţie de excesul tegumentar pe care îl prezintă, pentru a-i readapta tegumentul la noile dimensiuni, se mai spune în comunicatul citat de mediafax.
Deşi operaţiile estetice sunt în continuă creştere, preşedintele CASMB, Gheorghe Iana, a declarat, pentru mediafax că operaţiile estetice nu sunt decontate, iar spitalul trebuie să supravegheze că ceea ce se trece pe hârtie ca diagnostic corespunde cu ceea ce se întâmplă în unitate, responsabilitatea raportării fiind a conducerii spitalului.
Profesorul dr. Gheorghe Iana, preşedinte-director general al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), a spus, referitor la percheziţiile care au loc la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, că probabil anchetatorii vor ridica pentru investigaţii foile de observaţii ale pacienţilor internaţi, iar ulterior, în baza acestora, se vor analiza serviciile decontate de casă.
Preşedintele CASMB a precizat că spitalul raportează către Casa de Asigurări de Sănătate pacienţii internaţi, codul de diagnostic şi instituţia plăteşte corespondenţa dintre diagnostic şi codul care se raportează, respectiv ceea ce este validat de Şcoala Superioară de Management Sanitar.
Profesorul Gheorghe Iana a spus că în niciun caz nu pot fi decontate operaţiile estetice din spitale, pentru că acestea nu sunt validate, ca atare nu pot fi plătite de Casa de Asigurări de Sănătate.
Sursa: mediafax.ro
