Câteva milioane de perechi de pantaloni sunt realizate anual în fabricile de confecţii din judeţul Covasna, zona cunoscută sub numele de ”Valea pantalonilor”.
Este bizar cum aceşti pantaloni bărbăteşti care nu se răresc, nu necesită călcare, printr-o simplă etichetă de firmă ajung la preţuri de aproximativ 200 de euro; adică, salariul mediu al unei muncitoare dintr-o fabrică de confecţii din judeţul Covasna.
Aproximativ 90% din produse pleacă la export, ajungând în magazinele de lux din vestul Europei, unde se vinde la preţuri piperate.
Judeţul Covasna supravieţuieşte de mai bine de 20 de ani de pe urma acestor fabrici de pantaloni, iar persoanele care au fost sceptice în privinţa economiei covasnene, spunând că ”Valea pantalonilor” s-ar putea transforma într-o ”vale a plângerii” după intrarea în Uniunea Europeană în anul 2007, dacă fabricile de confecţii se vor muta în alte state cu forţă de muncă mai ieftină, s-au înşelat . Cel puţin pentru momentul acesta.
„Valea pantalonilor” oferă în fiecare zi zeci de locuri de muncă în domeniul confecţiilor textile. Acestea se adresează în special femeilor.
Dacă ajungi la ANOFM (Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă) din Sfantu Gheorghe vei constata că aproape jumătate dintre locurile de muncă disponibile sunt in domeniul industriei uşoare, prin urmare orice persoană se poate angaja dacă ştie să manevreze o maşina de cusut. Majoritatea angajaţilor din „Valea pantalonilor” se mulţumesc cu salariul minim pe economie.
Printre primele comenzi realizate în Covasna în domeniul confecţiilor s-a numărat o comanda făcută pentru Hugo Boss. Reprezentanţii germani au venit din raţiuni economice; adică, forţă de muncă ieftină. Mai târziu, au apărut mai mulţi investitori, din aceleaşi considerente – forţă de muncă calificată şi ieftină.
Această „Vale a pantalonilor” a avut rolul de a compensa după era post-decembristă închiderea fostelor întreprinderi de stat, intrate în faliment după privatizare, care a lăsat mii de oameni fără locuri de muncă.
Autorităţile locale îţi pun speranţele în viitorul aeroport civil de la Ghimbav-Brasov, care se va afla la o distanţă relaztiv mică (de aproximativ 45 de kilometri) de Sfântu Gheorghe, dar şi într-o autostradă care să lege Braşovul de capitală şi de Occident vor aduce mai multi investitori şi, prin urmare, mai mulţi bani în judeţul Covasna, unde acum salariile sunt foarte mici.
