Expoziția „Costume tradiționale din Banatul de Câmpie – splendoare și fast” prezintă o selecție a celor mai frumoase podoabe tradiționale lucrate de meșteri și creatori populari din România şi se poate admira în Sala de expoziții „Gheorghe Focșa” a Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
„Deși prezintă vechi și mai noi costume, această expoziție aparține tinerilor”, a apreciat directorul general al Muzeului Satului, conf. univ. dr. Paula Popoiu, citată de agerpres.
Ea apreciază frumusețea colecției de costume bănățene, aparținând lui Marius Matei, muzeograf al Muzeului Satului Bănățean din Timișoara, pasionat colecționar de obiecte etnografice și care a colaborat la realizarea expoziției.
„Dacă noi, etnologi, n-am exista, atunci multe din aceste elemente esențiale ale permanenței poporului român, care ne amintesc nu doar de unde venim, ci mai ales unde ne ducem, poate s-ar pierde”, a spus dr. Popoiu, caracterizând expoziția drept „o mare comoară”, notează agerpers.
Secretarul de stat în Ministerul Culturi Alexandru Oprean și-a exprimat satisfacția de a fi alături de angajații instituției, despre care a spus că este „închisă doar șase zile pe an, duce mai departe tradiția, valorile culturale românești”.
Marius Matei a mărturisit că a întâmpinat dificultăţi în crearea colecţiei „mai ales când Banatul a fost invadat de alte atâtea seminții din toate părțile țării, care nu sunt atrase neapărat de portul popular”.
Etnologul dr. Doina Ișfănoni a declarat: „Costumele spun povești ale bunicilor și străbunicilor, transpuse în simboluri, care vorbesc, prin fast și somptuozitate, de universul satului tradițional, tradus în frumusețea catrințelor, prin care românca vrea să demonstreze că nu este cu nimic mai prejos decât nicio altă reprezentată a etniilor cu care a trăit împreună în acele locuri”
Expoziți este deschisă până pe 8 septembrie, iar în cadrul ei se pot observa ansambluri vestimentare femeiești și bărbătești de la sfârșitul secolului al XIX-lea — începutul secolului al XX-lea, compuse în manieră autentică (respectând principiile etnografice), din trei zone etnografice: Lugoj, Buziaș și Timișoara.
Sunt expuse inclusib bijuterii caracteristice acestor secole: salbele de argint,”comasilele” (bentițe pentru cap realizate din monturi de monezi), acele lucrate în filigran — podoabe ceremoniale — embleme ale costumelor tradiționale de nuntă, dar și podoabe purtate de sărbători ori la alte evenimente importante, „oprege” și catrințe, realizate cu monturi de monede, precum și piese de cojocărit, piese destinate amenajării interiorului casei.
Elementele expuse vin însoțite de copii ale documentelor fotografice cu caracter istoric și fotografii originale ce atestă toate compunerile ansamblurilor vestimentare.
Sursa: agerpres.ro
