Frica si curajul sunt doi insotitori, ambele sunt esentiale pentru supravietuire si ambele sunt contagioase. Frica este contagioasa si distruge stabilitatea emotionala. Diverse studii sugereaza ca nu numai animalele, ci si oamenii pot mirosi frica, desi sunt necesare cercetari suplimentare in acest domeniu. Cert este insa ca frica (irationala) este alimentata de mesaje, imagini, comentarii si postari.
Frica ne protejeaza de pericol si ne asigura supravietuirea. Neurologul Antonio Damasio¹ subliniaza ca aceasta emotie ne ajuta sa ne mentinem homeostazia si sa ne adaptam mai bine la mediul nostru. Cu toate acestea, lucrurile devin problematice atunci cand reactionam la perceptii nerealiste cu frica excesiva sau actionam inconsecvent. Cateva exemple:
- O persoana se teme sa zboare, dar nu este ingrijorata de sanatatea sa ca fumator in lant.
- Ne simtim in siguranta acasa, chiar daca majoritatea accidentelor au loc intre cei patru pereti.
Multe temeri sunt nefondate si contagioase ca un virus. Prin urmare, ar trebui sa fim vigilenti si sa ramanem rationali fara a fi pusi imediat in alerta.
Frica este contagioasa: puterea emotiilor intr-un context incert
Multi oameni se tem mai mult de un paianjen decat de un accident de masina. Frica este adesea irationala si ne face, de asemenea, susceptibili la manipulare si fragili : ne simtim fortati sa facem lucruri pe care nu le-am accepta niciodata in situatii normale. Aceasta emotie are un efect paralizant si ne impinge ratiunea in plan secund.
Oricine sufera de o fobie sau cunoaste pe cineva cu temeri irationale stie cat de puternica este frica si cum ne influenteaza modelele de comportament si deciziile. Pe langa fobii, ipocondrie si tulburari de anxietate psihologica, nu trebuie sa uitam frica de zi cu zi: suntem bombardati in fiecare zi cu stiri alarmante care se raspandesc ca niste virusi.
Frica este contagioasa si adesea incontrolabila. Sfideaza logica pentru ca in aceste situatii amigdala noastra preia controlul si ii place sa starneasca panica.
Puterea gandurilor
Gandurile sunt extrem de rezistente si contagioase. Putem vedea, mai ales in media online, cum frica genereaza mai multa frica. Ne lasam dusi de cap atunci cand altii reactioneaza cu frica, in timp ce creierul nostru se pregateste sa raspunda cat mai repede posibil atunci cand este necesar. Si frica se transforma rapid in ura si agitatie . Dar asa cum fricile sunt adesea exagerate in irational, mai ales in reteaua de retele, le putem deconstrui cu logica, ratiune si sobrietate.
Frica este o strategie pe care imparatul roman Caligula stia deja sa o foloseasca: „Oderint, dum metuant” (Ei ma vor uri atata timp cat se tem de mine).
Urmele fricii in creier
Frica isi lasa amprenta asupra creierului: o experienta neplacuta ramane in memorie si ne avertizeaza de pericol in situatii similare. Un copil care este muscat de un caine va avea, cel mai probabil, o teama de caini pe tot parcursul vietii. Anumite sinapse devin mai dense in creier, inclusiv in hipocamp, care este responsabil pentru stocarea noilor amintiri.
Prin urmare, oamenii de stiinta de la Universitatea Ruhr din Bochum lucreaza la modul in care aceste urme din creier pot fi inversate pentru a „eradica” temerile . Vorbesti despre „invatarea extinctiei”. Daca intelegem mai bine aceste mecanisme cerebrale, se pot dezvolta terapii mai bune pentru persoanele cu anxietate.
Terapia de expunere si confruntare ajuta, printre altele, persoanele cu fobii sa-si depaseasca temerile.
Frica este contagioasa si ereditara
Oamenii de stiinta presupun ca factorii genetici joaca un rol in anxietate, deoarece se poate observa o crestere a tulburarilor de anxietate in familiile celor afectati. Cercetatorii de la Universitatea din Munster au reusit sa identifice o gena a anxietatii, dar subliniaza ca probabil ca 30 pana la 100 de gene trebuie sa lucreze impreuna pentru a provoca un risc genetic pentru tulburarile de anxietate. Cercetarile ulterioare sunt, de asemenea, importante in acest domeniu pentru a putea ajuta mai bine pe cei afectati.
Frica este contagioasa: unde este curajul?
Frica se hraneste singura, ne incapacita si ne inchide mintea . Conduce la reactii ilogice, lipsite de sens si impulsive care ii trag pe altii. Dar mai ales in crize, avem nevoie de curaj pentru a face fata cu succes incertitudinilor si riscurilor.
Filosofii greci au vazut curajul ca pe o tarie a caracterului, iar astazi este considerat inca una dintre cele sase virtuti universale. Curajul poate fi antrenat, dar asta presupune sa parasesti zona de confort si sa explorezi noi cai. Puteti dezvolta aceasta abilitate in viata de zi cu zi, fortandu-va sa faceti un pas inainte.
Daca vrei sa mergi putin mai departe, poti sa-ti antrenezi curajul civil . Exista numeroase cursuri care nu numai ca arata optiuni de actiune, dar si intaresc increderea in sine. Unele dintre acestea se concentreaza in mod special pe curajul moral in lumea online.
„Curajul inseamna sa stim de ce nu trebuie sa ne temem.”
Platon
Curajul ne tine la distanta temerile: ele sunt acolo, dar tot indraznim sa actionam.
Doza face otrava
Prea mult curaj (obscuritate) este periculos pentru ca uitam de riscurile care ar putea pune viata in pericol. Prea multa frica (irationala), pe de alta parte, ne face incapabili sa actionam, pasivi si descurajati. Cu toate acestea, adesea ne ferim de riscuri, pur si simplu pentru ca este mai usor sa nu facem nimic sau sa nu spunem nimic . Pe de alta parte, admiram curajul altora: Nelson Mandela, Martin Luther King sau Mahatma Gandhi sunt modele curajoase care ne inspira.
In vremuri de incertitudine, curajul este o virtute deosebit de importanta: pe de o parte, aceasta abilitate ne ajuta sa luam masuri si sa lucram pentru imbunatatiri, dar, pe de alta parte, avem nevoie de el pentru a pune la indoiala fara teama realitatile. Avem nevoie de curaj pentru a face fata realitatii, chiar daca aceasta implica riscuri. Frica si curajul sunt doi insotitori, ambele sunt esentiale pentru supravietuire si ambele sunt contagioase. Cu totii putem invata sa ne confruntam mai bine cu fricile si sa aratam mai mult curaj.
