Irisul ar putea fi considerat un reper al stării de sănătate şi este asociată atât cu rezistenţa la durere, cât şi cu riscul de diabet, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh din Statele Unite citat de descoperă.ro.
Această asociere dintre culoarea ochilor şi starea de sănătate este cercetată de oamenii de ştiinţă de foarte mulţi ani. S-au realizat studii potrivit cărora culoarea ochilor influenţează nivelul de rezistenţă la durere, riscul de diabet, rapiditatea raţionamentelor mintale şi chiar câteva aspecte neobişnuite, precum modul de aruncare a unui Frisbee şi felul de a ţine în mână un pahar cu alcool.
Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh au descoperit că femeile caucaziene cu ochi de culoare deschisă – albaştri sau verzi – par să tolereze mai bine durerea fizică şi suferinţa psihică în comparaţie cu femeile caucaziene cu ochi negri sau căprui.
Inna Belfer, profesor la Universitatea Pittsburgh, spune că studiul ei, realizat pe 58 de femei însărcinate, a relevat faptul că pacientele cu ochi de culori deschise par să aibă parte de mai puţină durere în timpul naşterii.
Totodată, femeile cu ochi de culoare deschisă suferă mai puţin din cauza anxietăţii după naştere, prezintă rate mai scăzute de depresie şi au mai puţine gânduri negative. Aceste dezvăluiri au fost făcute de coordonatoarea studiului în cadrul conferinţei anuale organizate de American Pain Society.
Cercetătorii consideră că este nevoie de o serie de studii mai amănunţite pentru a găsi motivele din spatele acestor diferenţe, însă ei consideră că totul se datorează unor legături de natură genetică.
Până de curând, se credea că există o singură mutaţie genetică care determină culoarea albastră a ochilor şi o alta pentru culorile închise.
„Însă această ipoteză este pur şi simplu o absurditate”, a declarat Jari Louhelainen, medic în ştiinţe biomoleculare la Universitatea John Moores din Liverpool. „Aşa cum ştim deja, culoarea ochilor are la bază 12 sau 13 variaţii individuale ale genelor umane”.
„Aceşti markeri genetici ne oferă o şansă bună de a prezice culoarea ochilor unei persoane. Putem să o prezicem cu o acurateţe de 70-90%”, a explicat Jari Louhelainen, care, pe baza studiilor sale genetice, ajută specialiştii în medicină legală să identifice victimele unor crime sau accidente, cu ajutorul rămăşiţelor pământeşti ale acestora.
Motivul pentru care culoarea ochilor ar putea influenţa starea de sănătate este aceea că genele care determină culoarea sunt multifuncţionale. „Aceste gene fac şi alte lucruri în corp. Una dintre ele, NCX-4, asociată cu ochii de culoare închisă, controlează multe proteine, iar una dintre acestea a fost asociată recent cu durerea”, a spus medicul Louhelainen.
Alte gene care sunt asociate cu melanina, pigmentul care determină o culoare închisă a ochilor, au fost şi ele asociate cu durerea. Sindromul Dubin-Johnson, o maladie hepatică moştenită, care determină o pigmentare maronie a celulelor ficatului, este asociat cu apariţia depozitelor de melanină. Simptomele includ dureri şi oboseală.
Melanina ar putea fi vinovată şi de predispoziţia mai scăzută a persoanelor cu ochi căprui pentru alcool. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Stat Georgia din oraşul american Atlanta pe 12.000 femei şi bărbaţi a descoperit că persoanele cu ochi de culoare deschisă consumă cantităţi de alcool considerabil mai mari decât cele cu ochi în nuanţe închise. Motivul pentru care oamenii cu ochi căprui beau mai puţin alcool – şi sunt astfel mai puţin predispuşi la alcoolism – constă în faptul că ei se îmbată mai repede.
Melanina nu determină doar culoarea ochilor, ea este şi un bun izolator pntru conexiunile electrice dintre celulele neuronale. Cu cât există mai multă melanină în creier, cu atât acesta operează mai eficient şi mai rapid, afirmă autorii aceluiaşi studiu, publicat în Personality and Individual Differences şi citat de descoperă.ro.
Procesarea rapidă a informaţiilor poate fi explicaţia pentru care oamenii cu ochi căprui au reacţii mai rapide decât persoanele cu ochi deschişi la culoare şi motivul pentru care ei sunt mai competenţi atunci când vine vorba să arunce un Frisbee şi la jocul de tenis, afirmă un studiu publicat în Perceptual and Motor Skills, citat de descoperă.ro.
Un experiment realizat în 1991 pe aproximativ 100 de voluntari, coordonat de Anthony Fallone, doctor în psihologie la Universitatea Edinburgh a demonstrat că studenţii cu ochi închişi la culoare au obţinut rezultate semnificativ mai bune la mai multe teste de inteligenţă în care viteza de raţionament oferea un avantaj. „Ochiul este atât de strâns legat neurologic de creier încât poţi să spui că el este singura parte a creierului care poate fi văzută din afară. Se pare că ochiul deţine indicii vitale pentru funcţionarea creierului”.
Reacţiile mai încete ale persoanelor cu ochi albaştri par să releve că acestea gândesc într-o manieră mai strategică. Într-un test realizat de Universitatea Louisville din Statele Unite, studenţii cu ochi albaştri au avut mai mult succes în activităţile care necesitau planificarea şi structurarea timpului, precum golf, cross-country şi pregătirea pentru examene.
Cercetătorii de la Universitatea Copenhaga spun că mutaţia genetică vinovată de apariţia ochilor albaştri a apărut din întâmplare, într-o zonă de pe ţărmul Mării Negre, la un singur individ, care a trăit în urmă cu 6.000-10.000 de ani şi care este responsabil pentru existenţa tuturor persoanelor cu ochi albaştri din prezent. Aşadar, se poate spune că toate persoanele cu ochi albaştri sunt înrudite între ele.
Această schimbare genetică nu produce culoarea albastră în iris, ci mai degrabă anulează mecanismul care produce pigmentul maroniu melanină. „La început, cu toţii am avut ochi căprui”, a explicat Hans Eiberg, genetician la universitatea daneză. Una dintre doctrinele care vor să găsească raţionament acest fenomen spune că vremea rece şi cerul întunecat a contribuit la răspândirea acestei schimbări a culorii ochilor.
Lipsa melaninei a făcut, totodată, ca pielea oamenilor să se deschidă la culoare, iar o piele deschisă este mai eficientă în producerea vitaminei D, vitală în climatul nordic, unde există mai puţină lumină solară, necesară corpului pentru a sintetiza această vitamină.
Persoanele cu ochi albaştri sunt mai predispuse în faţa riscului de apariţie a sindromului denumit „degenerare masculară cauzată de vârstă” (AMD), ce apare atunci când celulele sensibile la lumină aflate în spatele ochiului încep să moară, ducând la apariţia orbirii, a explicat Francesc Marchetti de la London College of Optometrists. Acest lucru se aplică şi în cazul persoanelor cu ochi verzi.
Un studiu realizat în 2011 de cercetătorii italieni a confirmat o serie de analize anterioare potrivit cărora oamenii cu ochi albaştri suferă într-un număr disproporţionat de mare de diabet. Cercetătorii au descoperit că în rândul persoanelor care au diabet de tipul 1 din Lazio şi Sardinia, 21% aveau ochi albaştri, în timp ce în rândul populaţiei generale doar 9% dintre oameni au ochii albaştri.
Mai multe studii au descoperit că muncitorii cu ochi în culori deschise sunt mai expuşi în faţa posibilităţii de a suferi de tulburări auditive în fabricile în care nivelul de zgomot este ridicat.
Cercetătorii de la National Hospital for Neurology and Neurosurgery din Londra sugerează, de asemenea, că melanina ar putea proteja celulele nervoase din creier contra leziunilor cerebrale induse de zgomot.
Culoare irisului pare să influenţeze şi personalitatea. În 1997, autorii unui studiu apărut în Journal of Social Psychology suţineau că oamenii cu ochi albaştri sunt mult mai puţin predispuşi să facă dezvăluiri despre ei înşişi în discuţiile purtate la psiholog.
Psihologii germani au publicat un studiu în 2006 conform căruia copiii cu ochi albaştri sunt mai introvertiţi decât copiii cu ochi de culori închise. De asemenea copiii cu ochi albaştri au mai multă grijă de jucăriile noi pe care le primesc.
Sursa: descoperă.ro
